activitati cu elevii

REFERAT SUSțINUT ÎN CADRUL COMISIE DIRIGINȚI

PROF. SAFTA ALINA

AN ȘCOLAR 2012-2013

ȘCOALA TUDOR VLADIMIRESCU

Pacea este foarte importantă pentru viitorul nostru. Şcoala noastră este interesată să realizeze un proiect pentru elevii cu abandon şcolar sau care sunt implicaţi în conflicte sau acte de violenţă. Elevii pot fi implicaţi în câteva aspecte care pot contribui la o armonioasă dezvoltare a societăţii. Cel mai important lucru este că elevii pot avea un rol important în realizarea unui stil de viaţă armonios, în rezolvarea unor probleme legate de viitorul lor şi al altora. Elevii şi tinerii  trebuie să se implice şi să ofere soluţii în anumite situaţii, conflicte, probleme ivite în interiorul şcolii, între elevi cu nevoi speciale şi ceilalţi, între familii şi comunitate.

A-i implica pe elevi înseamnă a avea soluţii viabile pentru posibile probleme de integrare în societate. Elevii trebuie să fie educaţi într-o adevărată cultură a păcii. Ei trebuie să înţeleagă problemele reale ale lumii şi trebuie să îşi asume un rol important în dezvoltarea unei culturi pentru pace. Dezvoltarea unei culturi a păcii înseamnă: să trăieşti după standarde internaţionale, după drepturile omului, echitate şi să înveţe să aprecieze diversitatea culturală, să respecte Pământul, cu tot ce este frumos şi să se respecte între ei.

           

Elevii trebuie să trăiască într-un mediu propice, aceasta însemnând o societate care să le ofere exemple bune şi siguranţă. Ei au drepturi să fie respectate şi să simtă nevoia să comunice unii cu alţii. Toată lumea vrea să trăiască într-o societate care să le ofere siguranţă şi încredere în viitor. Într-un cuvânt copiii înseamnă viitor. Ei pot fi cei care dau soluţii pentru o bună vieţuire, chiar dacă uneori fac greşeli, dacă uneori sunt violenţi sau dau naştere unui conflict, o neînţelegere, o relaţie tensionată, aşa că în acest fel, ei pot înţelege că s-au comportat neadecvat. Identificând problemele din cadrul şcolii, familiilor şi comunităţilor şi ajutând să le rezolve înseamnă integrarea în societate deoarece ei vor găsi soluţii creative şi vor dezvolta anumite abilităţi. Profesorii trebuie să dezvolte metode pentru a rezolva diferite conflicte. Trebuie să îi încurajăm să se respecte reciproc, să respecte pe alţii şi mediul înconjurător. Profesorii trebuie să dezvolte interesul elevilor prin activităţi ca: teatru, poezie, artă, desen, literatură, sport, comunicare şi prietenie. Trebuie să se scoată la iveală tot ce este mai bun, sufletul lor, sentimentele frumoase prin aceste implicări în activităţi educative.

Elevii trebuie să înveţe să îşi asume un rol şi să aprecieze aspectele pozitive ale vieţii şi societăţii. Prin piese de teatru/realizate de elevi se pot dezvolta aceste valori, iar tematica acestora să fie Conflictele şi educaţia pentru pace. Ei pot crea poezii prin care să scoată la iveală sentimente şi gândurile lor bune. Este un mod de a implica elevii în găsirea  aspectelor pozitive chiar şi în situaţii nedrepte, disensiuni sau relaţii tensionate. Ei trebuie să se gândească la găsirea unor soluţii creative, la problemele reale cu care societatea se confruntă.

Măsurile profesorului:

1 - ascultă pe rând elevii implicaţi în conflict

      le cere să fie sinceri, respectuoşi să nu folosească injurii );

      să vorbească din punctual lor de vedere şi  să nu învinuiască sau să acuze  pe celălalt;

      îi întreabă cum s-ar  simţi în locul celuilalt;

      le cere acestora soluţii de rezolvare a conflictului precum şi consecinţele pozitive /negative ale fiecărei soluţii;

      le solicită să-şi ia angajamentul în scris, să semneze acest angajament ( în 3 exemplare) atât ei cât şi profesorul;

      în angajament sunt scrise şi sancţiunile (negociate cu ei ) privind încălcarea măsurilor);

2. comunicarea cu părinţii şi recomandarea întâlnirii acestuia cu psihologul şcolii;

3. formarea unor grupe de elevi mediatori şi stabilirea unui coordonator;

4. derularea unor activităţi de:

      negociere a regulilor clasei (stabilirea clară a lor), semnarea angajamentelor (individual) dar şi  proces - verbal, joc de rol….;

      autocunoaştere şi dezvoltare personală (identificarea emoţiilor, managementul furiei, stima de sine,…aptitudini, interese, plan de acţiune în atingerea unui scop-ideal);

      combaterea violenţei, efectele violenţei,

      comunicare asertivă, luarea deciziilor, asumarea consecinţelor,..

      poveşti terapeutice; studii de caz

5. parteneriat cu poliţia de proximitate - penitenciar acţiuni, vizionari de filme, concursuri de afişe, pliante,     invitaţi, interviuri,….

6. workshop-uri pentru elevi, părinţi, părinţi-elevi

7. – recompensarea comportamentului adecvat

                                                                                              

Sugestii privind stabilirea şi respectarea regulilor clasei:

1. Elevii să fie implicaţi în stabilirea lor - aceasta pentru că este mai probabil ca ei să respecte, să sesizeze când nu funcţionează şi să înţeleagă la ce foloseşte o regulă la stabilirea căreia au contribuit. Putem implica elevii de orice vârstă în stabilirea regulilor, nu doar pe cei mari. Câteva reguli pot fi sugerate de către profesor.

2. Să fie formulate simplu, la obiect şi să fie uşor de reţinut – acest aspect poate fi verificat întrebând elevii ce înţeleg că trebuie să facă/să nu facă pentru ca regula să fie respectată.

3. Numărul lor să fie în jur de 5-7.

4. Fiecare regulă să fie stabilită pornind de la un obiectiv / rezultat la care se ajunge prin respectarea regulei.

5. Să fie formulate în termeni pozitivi. Exemplu: „ne aşezăm în bancă când clopoţelul sună pentru începerea orei”, în loc de “nu întârziem la ore”. Este important ca regula să specifice ce trebuie să facă elevul, nu ce nu trebuie să facă.

6. Să fie explicate elevilor astfel încât aceştia să înţeleagă necesitatea şi utilitatea şi să-şi dea acordul în privinţa lor.

7. Să fie vizibile – să fie prezentate verbal şi vizual (scrise pe o planşă, copiate de elevi pe un caiet). Elevii mici pot să le deseneze şi de asemenea se pot organiza jocuri de rol pentru a explica fiecare regulă.

8. Să fie comunicate părinţilor – pentru a se obţine suportul în promovarea lor.

9. Să fie reamintite periodic (nu doar când sunt încălcate) – stabilim în prealabil momente ale săptămânii pentru reamintirea regulilor.

10. Să fie revizuite împreună cu elevii – este necesară revizuirea periodică a regulilor împreună cu elevii pentru a putea adapta regulile la situaţiile noi cu sau la schimbările care apar în şcoală, clasă.

11. Să fie respectate de către învăţător / profesor – regulile stabilite de comun acord, reprezintă o regulă pentru toată lumea care participă la stabilirea lor (deci şi pentru profesor sau învăţător, nu doar pentru elevi).

12. Să fie respectate consecvent - mesajul pe care îl transmite o situaţie în care regula a fost trecută cu vederea este mai puternic decât cerinţa de a respecta regula.

13. Să fie susţinute / încurajate la elevi în modalităţi diferite - deşi regulile sunt aceleaşi pentru toţi elevii, aceştia pot fi motivaţi diferit pentru a le respecta. Stabilirea regulii nu garantează respectarea. Ca urmare, este necesar ca respectarea regulii să fie încurajată, remarcată şi apreciată la elevi.

De ce este util să respectăm aceste principii în stabilirea regulilor clasei?

1. Respectând aceste principii ne asigurăm că elevii interacţionează cu regulile şi, şi le asumă. Nu putem ajunge la un astfel de rezultat dacă oferim elevilor doar o listă de reguli pe care le vor avea de urmat şi nici dacă vom declara regulile doar când sunt încălcate. În plus, elevii trebuie să vadă diferenţa între ce se întâmplă dacă respectă regulile şi ce se întâmplă dacă nu le respectă. O dată cu stabilirea regulilor, trebuie să stabilim ce se întâmplă dacă ele nu sunt respectate; ce consecinţe trebuie să îşi asume cel care nu le respectă. De asemenea, elevii trebuie să înţeleagă ce consecinţe pozitive are respectarea regulii, şi să primească aceste consecinţe pozitive atunci când respectă regula. Ne asigurăm că regulile sunt urmate nu doar când aplicăm consecinţe pentru nerespectarea regulii, ci mai ales când aplicăm consecinţe pentru respectarea ei.

.

2. Regulile în sine nu asigură disciplina în clasă, ci modul cum sunt aplicate aceste reguli şi mesajul pe care îl transmitem aplicându-le. La acestea se adaugă rutinele clasei, monitorizarea frecventă a comportamentelor elevilor şi răspunsul consistent la respectarea / nerespectarea regulilor.                                           

       

Ce sunt comportamentele? Ce nu sunt comportamentele?

®    sunt acţiuni observabile ale unei persoane; dacă doi observatori sunt în proximitatea persoanei pot înregistra acelaşi lucru.

®    sunt acţiuni măsurabile, tocmai pentru ca pot fi observate; se pot înregistra caracteristici precum frecvenţă pe unitatea de timp stabilită, durată, intensitate, latenţă.

®    se învaţă, deci se pot modifica; de exemplu, învăţ să anunţ profesorul că nu m-am pregătit (să mă scuz) ca metodă de a nu fi ascultat în acea zi.

®    sunt predictibile, adică pot fi anticipate; de exemplu, anticipez că se va scuza că nu s-a pregătit, ori de câte ori doreşte să nu fie ascultat.

®    sunt guvernate de legi care pot fi cunoscute şi aplicate în situaţii de muncă şi de viaţă personală pentru modificarea comportamentelor.

®    NU sunt etichete de tipul: corect, cuminte, creativ, comunicativ, politicos, leneş etc.

®    NU sunt atitudini de tipul: responsabil, pro-activ, înţelegător, cooperativ etc.

®    nu sunt stări de tipul: a dormi, a sta pe scaun, a învăţa sau stări emoţionale

®    nu sunt valori de tipul: spirit de familie, parteneriat, onestitate, adevăr etc.

®    nu sunt rezultate de tipul: mâncare, teme, desene, curat /curăţenie.       

Comportamente problematice sunt:

      Comportamentele care pun copilul sau pe alţii în pericol (periclitează sănătatea fizică sau emoţională).

      Comportamentele necompliante faţă de aşteptările şi cerinţele rezonabile ale adultului, adică comportamente care fac dificilă desfăşurarea procesului de predare-învăţare în clasă.

      Comportamentele care interferează cu menţinerea relaţiilor sociale pozitive.                           

Ce înseamnă comportament problematic în clasă

În orice şcoală sau în orice clasă de elevi putem vedea multe comportamente care ne deranjează. Dacă ar fi să avem o reacţie pentru fiecare comportament pe care îl vedem sau să le gestionăm pe toate, atunci întregul nostru timp profesional şi personal ar putea fi consumat de acest lucru. Ca urmare este nevoie să decidem asupra căror comportamente este important să intervenim pentru a le modifica.

Cum putem decide care cum comportamentele problematice care trebuie reduse cu necesitate şi care sunt comportamentele care ţin de specificul vârstei sau alţi factori şi care nu necesită o intervenţie urgentă? Studiile de psihologia copilului oferă o serie de indici care ne ajută să decidem care comportamente sunt problematice şi trebuie gestionate şi care nu.

Ce facem când apar comportamentele problematice în clasă?

De multe ori, gestionăm situaţiile problematice prin reacţia noastră spontană la comportamentul copilului. Această reacţie nu ia în considerare modul în care va fi afectat comportamentul copilului / al celorlalţi elevi.

În orice situaţie de disciplinare există 3 variabile:

- profesorul;

- elevul care face comportamentul problematic;

- ceilalţi elevi din clasă.

Singura variabilă pe care profesorul o poate utiliza / controla este propriul său comportament. Comportamentul profesorului decide dacă situaţia este sau nu controlată. De aceea este important ca profesorul să ştie ce comportament să aleagă ca răspuns la o situaţie problematică, astfel încât celelalte 2 variabile implicate – elevul care a făcut comportamentul problematic şi ceilalţi elevi din clasă - să fie influenţate în mod pozitiv, eficient.

Când apare un comportament problematic, profesorul răspunde în funcţie de modul cum îşi explică / interpretează respectivul comportament. Ceea ce gândim despre comportamentul problematic influenţează ceea ce facem în consecinţă.

Elevilor le place să se implice în activităţi diferite prin care ei să dovedească ce au mai bun şi să aleagă ce este bine pentru ei, pentru familiile lor şi pentru societate. Aceste aspecte pot fi evidenţiate prin valorificarea frumosului, prin piese de teatru, muzică, dans, reflecţie, creaţii, poeme şi comunicare, prietenie şi numai aşa ei pot fi mai pregătiţi pentru un viitor armonios şi în care valoarea contează. Aşa ei pot deveni mai buni.

activitati cu elevii

activitate de lectura

menirea profesorului de limba romana

Un profesor bun trebuie sa se perfectioneze mereu.